Dicționar Român. 2013.
muntişor — MUNTIŞÓR, muntişori, s.m. (Rar) Munticel. – Munte + suf. işor. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MUNTIŞÓR s. (geogr.) munticel. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime muntişór s. m., pl. muntişóri … Dicționar Român
muncel — MUNCÉL, muncel, s.n. Munte sau deal mic, care constituie o treaptă mai coborâtă a unui lanţ sau a unui masiv muntos, cu structură cutată, alcătuit din roci dure. – Din lat. monticellus. Trimis de RACAI, 14.12.2007. Sursa: DEX 98 muncél s. n.,… … Dicționar Român
munte — MÚNTE, munţi, s.m. 1. Ridicătură a scoarţei pământului mai mare decât dealul, de obicei stâncoasă şi depăşind înălţimea de 800 de metri. ♢ expr. Prin munţi şi văi = peste tot, pretutindeni, pe tot întinsul. ♦ Regiune, zonă muntoasă. 2. fig.… … Dicționar Român
