mucegai

mucegai
MUCEGÁI, mucegaiuri, s.n. Nume dat ciupercilor saprofite sau parazite care se dezvoltă pe suprafaţa substanţelor organice, pe ziduri, pe pietre etc. sub forma unui strat ca pâsla, cenuşiu sau verzui, şi care provoacă degradarea mediului pe care se dezvoltă; p. ext. igrasie; mucezeală. [var.: mucigái s.n.] – Din muced.
Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX '98

MUCEGÁI s. mucezeală, muşiţă, (rar) mucezitură, (reg.) mucoare, mucureală, sfoiag, sfoiegeală. (Alimentul a prins un strat de mucegai.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

MUCEGÁI s. v. rugină.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

mucegái s. n., pl. mucegáiuri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

MUCEGÁI mucegaiuri n. Strat de ciuperci saprofite sau parazite, care se dezvoltă pe suprafaţa unor substanţe organice, obiecte umede etc.; mucezeală. ♢ A prinde mucegai a) a se acoperi cu mucegai; b) a-şi pierde vigoarea; a se ramoli. /Din muced
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • mucegăi — MUCEGĂÍ, pers. 3 mucegăieşte, vb. IV. intranz. şi refl. A prinde mucegai, a se acoperi, a fi pătruns de mucegai; a mucezi. [var.: mucigăí vb. IV] – Din mucegai. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MUCEGĂÍ vb. a (se) mucezi, ( …   Dicționar Român

  • muced — MÚCED, Ă, mucezi, de, adj. Care este acoperit, pătruns de mucegai; mucegăit, mucegăios. ♦ (Despre cărţi, hârtie) îngălbenit de vreme; degradat. ♦ (reg.) De culoarea mucegaiului; fumuriu, negru vânăt. – lat. mucidus. Trimis de ana zecheru,… …   Dicționar Român

  • mucezi — MUCEZÍ, mucezesc, vb. IV. intranz. şi refl. A prinde mucegai; a (se) mucegăi. ♦ fig. A trăi inactiv, a duce o viaţă monotonă, a lâncezi. – Din muced. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MUCEZÍ vb. v. mucegăi. Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • sfoiag — SFOIÁG, (1) s.n., (2) sfoiegi, s.m. 1. s.n. (reg.) Mucegai. 2. s.m. Larvă a unei specii de gândac (Tenebrio molitor), de culoare gălbuie sau cafenie, care se dezvoltă şi trăieşte în făina de grâu, degradând o şi făcând o inutilizabilă. ♦ Un fel… …   Dicționar Român

  • floare — FLOÁRE, flori, s.f. I. 1. Parte a plantei care cuprinde organele de reproducere sexuată şi care are de obicei o corolă frumoasă şi variat colorată. ♢ (La sg. cu înţeles colectiv) Salcâmi plini de floare. ♢ loc. adj. În floare = (despre plante)… …   Dicționar Român

  • mucezeală — MUCEZEÁLĂ, mucezeli, s.f. Faptul de a mucezi; (concr.) mucegai. – Mucezi + suf. eală. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MUCEZEÁLĂ s. v. mucegai. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  MUCEZEÁLĂ s. v. firicică …   Dicționar Român

  • penicilină — PENICILÍNĂ s.f. Substanţă chimică sub formă de pulbere albă sau gălbuie, obţinută din unele specii de ciuperci de mucegai şi folosită ca antibiotic. – Din fr. pénicilline. Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa: DEX 98  penicilínă s. f., g. d. art …   Dicționar Român

  • aspergil — aspergíl s. m., pl. aspergíli Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  ASPERGÍL s.m. Mucegai care se dezvoltă pe substanţe dulci. [< fr. aspergillus, cf. lat. aspergillum – pămătuf]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa …   Dicționar Român

  • monilioză — MONILIÓZĂ, monilioze, s.f. Boală a pomilor fructiferi provocată de o specie de ciuperci, care se manifestă prin apariţia pe fructe a unor cercuri concentrice de mucegai, urmată de putrezirea acestora. [pr.: li o ] – Din fr. moniliose. Trimis de… …   Dicționar Român

  • mucegăială — MUCEGĂIÁLĂ, mucegăieli, s.f. Strat de mucegai; p. ext. igrasie. – Mucegai + suf. eală. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MUCEGĂIÁLĂ s. v. igrasie, umezeală. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  mucegăiálă s. f., g. d …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”