mucegai — MUCEGÁI, mucegaiuri, s.n. Nume dat ciupercilor saprofite sau parazite care se dezvoltă pe suprafaţa substanţelor organice, pe ziduri, pe pietre etc. sub forma unui strat ca pâsla, cenuşiu sau verzui, şi care provoacă degradarea mediului pe care… … Dicționar Român
germanica — FIRICÍCĂ s. (bot.; Filago germanica) (reg.) cenuşie, lânăriţă, mucedător, mucezea, mucezeală, mucezică. Trimis de siveco, 03.11.2008. Sursa: Sinonime JÁLE s. 1. dezolare, (pop.) jelanie, (înv. şi reg.) tângă, (înv.) jalet. (Om plin de germanica … Dicționar Român
muced — MÚCED, Ă, mucezi, de, adj. Care este acoperit, pătruns de mucegai; mucegăit, mucegăios. ♦ (Despre cărţi, hârtie) îngălbenit de vreme; degradat. ♦ (reg.) De culoarea mucegaiului; fumuriu, negru vânăt. – lat. mucidus. Trimis de ana zecheru,… … Dicționar Român
mucezitură — MUCEZITÚRĂ s. v. mucegai, mucezeală, muşiţă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
mucoare — MUCOÁRE s. v. mucegai, mucezeală, muşiţă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
mucureală — MUCUREÁLĂ s. v. mucegai, mucezeală, muşiţă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
sfoiag — SFOIÁG, (1) s.n., (2) sfoiegi, s.m. 1. s.n. (reg.) Mucegai. 2. s.m. Larvă a unei specii de gândac (Tenebrio molitor), de culoare gălbuie sau cafenie, care se dezvoltă şi trăieşte în făina de grâu, degradând o şi făcând o inutilizabilă. ♦ Un fel… … Dicționar Român
sfoiegeală — SFOIEGEÁLĂ s. v. mucegai, mucezeală, muşiţă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
