moţăiala

moţăiala
moţăiála s. f., g.-d. art. moţăiélii; pl. moţăiéli
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • moţăială — MOŢĂIÁLĂ, moţăieli, s.f. Faptul de a moţăi; moţăit, moţăitură. – Moţăi + suf. eală. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MOŢĂIÁLĂ s. v. aţipire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • clipoceală — CLIPOCEÁLĂ2, clipoceli, s.f. (reg.) Faptul de a clipoci2; moţăială, piroteală, aţipire, dormitare; somnolenţa, clipocire2. – Clipoci2 + suf. eală. Trimis de hai, 02.06.2004. Sursa: DEX 98  CLIPOCEÁLĂ1, clipoceli, s.f. Faptul de a clipoci1;… …   Dicționar Român

  • aţipire — AŢIPÍRE, aţipiri, s.f. Faptul de a aţipi. – v. aţipi. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  AŢIPÍRE s. aţipeală, dormitare, moţăială, moţăire, moţăit, moţăitură, picoteală, picotire, piroteală, pirotire, somnolenţă, toropeală, (rar)… …   Dicționar Român

  • clipocire — CLIPOCÍRE1, clipociri, s.f. Clipoceală1. – v. clipoci1. Trimis de hai, 02.06.2004. Sursa: DEX 98  CLIPOCÍRE2, clipociri, s.f. (reg.) Clipoceală2. – v. clipoci2. Trimis de hai, 02.06.2004. Sursa: DEX 98  …   Dicționar Român

  • moţ — MOŢ1, moţuri, s.n. 1. Şuviţă de păr (mai lung şi mai des) din frunte sau din creştetul capului (la oameni şi la animale). ♢ expr. (fam.) (A fi) cu moţ (în frunte) sau mai cu moţ = (a se socoti) cu vază, mai deosebit, mai iscusit, mai grozav. A… …   Dicționar Român

  • moţăit — MOŢĂÍT, moţăituri, s.n. Moţăială. – v. moţăi. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MOŢĂÍT s. v. aţipire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  moţăít s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic …   Dicționar Român

  • moţăitură — MOŢĂITÚRĂ, moţăituri, s.f. Moţăială. [pr.: ţă i ] – Moţăi + suf. tură. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MOŢĂITÚRĂ s. v. aţipire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  moţăitúră s. f. (sil. ţă i ), g. d …   Dicționar Român

  • picoteală — PICOTEÁLĂ, picoteli, s.f. Faptul de a picoti; starea celui care picoteşte; moţăială, somnolenţă. – Picoti + suf. eală. Trimis de oprocopiuc, 16.03.2004. Sursa: DEX 98  PICOTEÁLĂ s. v. aţipire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … …   Dicționar Român

  • picuială — PICUIÁLĂ s. v. aţipeală, aţipire, dormitare, moţăială, moţăire, moţăit, moţăitură, picoteală, picotire, piroteală, pirotire, somnolenţă, toropeală. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • pioceală — PIOCEÁLĂ s. v. aţipeală, aţipire, dormitare, moţăială, moţăire, moţăit, moţăitură, picoteală, picotire, piroteală, pirotire, somnolenţă, toropeală. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”