monofizitism

monofizitism
MONOFIZITÍSM s.n. Doctrină creştină care susţine uniunea divină şi umană a lui Cristos într-o singură natură. – Monofizit + suf. -ism.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

monofizitísm s. n.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

MONOFIZITÍSM s.n. Monofizism. [< germ. Monophysitismus].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

MONOFIZITÍSM s. n. doctrină creştină care admite numai natura divină a lui Christos. (< germ. Monophysitismus, după fr. monophysisme)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • monofizit — MONOFIZÍT, Ă, monofiziţi, te, adj., s.m. şi f. 1. adj. Care aparţine monofizitismului, privitor la monofizitism. 2. s.m. şi f. Adept al monofizitismului. – Din fr. monophysite. Trimis de LauraGellner, 04.06.2004. Sursa: DEX 98  monofizít …   Dicționar Român

  • monofizism — MONOFIZÍSM s.n. Doctrină creştină care admite numai natura divină a lui Cristos; monofizitism. [< it. monofisismo, fr. monophysisme, cf. gr. monos – unic, physis – natură]. Trimis de LauraGellner, 14.06.2005. Sursa: DN …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”