monofizit

monofizit
MONOFIZÍT, -Ă, monofiziţi, -te, adj., s.m. şi f. 1. adj. Care aparţine monofizitismului, privitor la monofizitism. 2. s.m. şi f. Adept al monofizitismului. – Din fr. monophysite.
Trimis de LauraGellner, 04.06.2004. Sursa: DEX '98

monofizít adj. m., s. m., pl. monofizíţi; f. sg. monofizítă, pl. monofizíte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

MONOFIZÍT, -Ă adj. Referitor la monofizitism. // s.m. şi f. Adept al monofizitismului. [cf. germ. Monophysit, it. monofisita].
Trimis de LauraGellner, 11.11.2006. Sursa: DN

MONOFIZÍT, -Ă adj., s. m. f. (adept) al monofizitismului. (< fr. monophysite)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • monofizit — monofìzīt m <G monofizíta> DEFINICIJA sljedbenik i zagovornik monofizitizma ETIMOLOGIJA lat. monophysita ← grč. monophysítēs ≃ mono + phýsis: priroda …   Hrvatski jezični portal

  • monofizitism — MONOFIZITÍSM s.n. Doctrină creştină care susţine uniunea divină şi umană a lui Cristos într o singură natură. – Monofizit + suf. ism. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  monofizitísm s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • monofizitizam — monofizitìzam m <G zma> DEFINICIJA pov. rel. učenje koje poriče istovjetnost Kristove božanske naravi s običnom ljudskom naravi (5 7. st.) i tvrdi da je Krist imao samo božansku narav, usp. monoteletizam ETIMOLOGIJA vidi monofizit …   Hrvatski jezični portal

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”