monoclat

monoclat
MONOCLÁT, -Ă, monoclaţi, -te, adj., s.m. (Bărbat) care poartă monoclu. – Din monoclu.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

monoclát adj. m. (sil. -clat), pl. monocláţi; f. sg. monoclátă, pl. monocláte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

monoclát s. m. (sil. -clat), pl. monocláţi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

MONOCLÁT adj. (peior.; şi s.m.) (Bărbat) care poartă monoclu. [< monoclu + -at].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • monoclu — MONÓCLU, monocluri, s.n. Lentilă rotundă, concavă sau convexă, care se fixează în orbita unui ochi pentru a corecta un defect de vedere. ♦ p. anal. Pansament făcut la un singur ochi. – Din fr. monocle. Trimis de LauraGellner, 04.06.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”