Dicționar Român. 2013.
călugăresc — CĂLUGĂRÉSC, EÁSCĂ, călugăreşti, adj. De călugăr (I); monahal. ♢ Ghiveci călugăresc = ghiveci fără carne, preparat cu ulei. – Călugăr + suf. esc. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CĂLUGĂRÉSC adj. 1. (bis.) mănăstiresc, monahal,… … Dicționar Român
monahal — MONAHÁL, Ă, monahali, e, adj. Care aparţine monahului, specific monahului sau vieţii de monah; călugăresc, monahicesc. – Monah + suf. al. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MONAHÁL adj. 1. v. călugăresc. 2. călugăresc,… … Dicționar Român
claustral — CLAUSTRÁL, Ă, claustrali, e, adj. (Livr) Mănăstiresc, monahal; ca de mănăstire. [pr.: cla us ] – Din fr. claustral, lat. claustralis. Trimis de ibogdank, 08.08.2003. Sursa: DEX 98 CLAUSTRÁL adj. v. călugăresc, mănăstiresc, monahal, monahicesc.… … Dicționar Român
monah — MONÁH, monahi, s.m. Călugăr. [var.: monác s.m.] – Din sl. monahŭ, ngr. monahós. Trimis de LauraGellner, 03.06.2004. Sursa: DEX 98 MONÁH s. v. călugăr. Trimis de siveco, 02.04.2009. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
monahic — MONÁHIC adj. v. călugăresc, mănăstiresc, monahal, monahicesc. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
monastic — MONÁSTIC, Ă, monastici, ce, adj. Mănăstiresc. ♦ De călugăr, propriu călugărului; călugăresc. – Din fr. monastique. Trimis de LauraGellner, 03.06.2004. Sursa: DEX 98 MONÁSTIC adj. v. călugăresc, mănăstiresc, monahal, monahicesc. Trimis de siveco … Dicționar Român
mănăstiresc — MĂNĂSTIRÉSC, EÁSCĂ, mănastireşti, adj. Care aparţine mănăstirii, privitor la mănăstire, de la mănăstire; p.ext. bisericesc, monastic. ♦ Cum se face sau cum există la mănăstire. [var.: mânăstirésc, eáscă, (înv.) monastirésc, eáscă adj.] –… … Dicționar Român
îngeresc — ÎNGERÉSC, EÁSCĂ, îngereşti, adj. 1. Care aparţine îngerilor, privitor la îngeri, de îngeri; angelic. ♦ Ca de îngeri; pur, neprihănit; excepţional. 2. (Rar) Călugăresc, monahal. – Înger + suf. esc. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98… … Dicționar Român
