- moliftă
- MOLÍFTĂ s.f. v. molitvă.Trimis de LauraGellner, 20.09.2007. Sursa: DEX '98molíftă (molífte), s.f. – Slujbă, serviciu religios celebrat în afara slujbelor obişnuite. – var. (înv.) molivtă, molitfă. Megl. moliftă. sl. (bg.) molitva (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Miklosich, Lexicon, 379; Cihac, II, 201; Berneker, II, 66), din sl. molĭba "rugăciune", moliti "a ruga". – Der. molitve(l)nic (var. moliftelnic), s.n. (liturghier, ritual), din sl. molitvĭnikŭ, cf. bg., sb. molitvenik. cf. molebnic.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.