moliftă

moliftă
MOLÍFTĂ s.f. v. molitvă.
Trimis de LauraGellner, 20.09.2007. Sursa: DEX '98

molíftă (molífte), s.f. – Slujbă, serviciu religios celebrat în afara slujbelor obişnuite. – var. (înv.) molivtă, molitfă. Megl. moliftă. sl. (bg.) molitva (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Miklosich, Lexicon, 379; Cihac, II, 201; Berneker, II, 66), din sl. molĭba "rugăciune", moliti "a ruga". – Der. molitve(l)nic (var. moliftelnic), s.n. (liturghier, ritual), din sl. molitvĭnikŭ, cf. bg., sb. molitvenik. cf. molebnic.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • molebnic — molébnic ( ci), s.m. – Preot. sl. molĭbnikŭ. sec. XVII, slavism cult, ca şi molenie, s.f. (înv., rugăciune), din sl. moljenije. cf. moliftă. Trimis de blaurb, 30.04.2008. Sursa: DER …   Dicționar Român

  • molitvă — MOLÍTVĂ, molitve, s.f. 1. (În ritualul Bisericii ortodoxe) Rugăciune (citită de preot pentru iertarea păcatelor, în împrejurări speciale); p. ext. oficierea acestei rugăciuni. 2.(înv.) Termen de reverenţă folosit faţă de clerici. [var.: molítfă,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”