- molebnic
- molébnic (-ci), s.m. – Preot. sl. molĭbnikŭ. sec. XVII, slavism cult, ca şi molenie, s.f. (înv., rugăciune), din sl. moljenije. cf. moliftă.Trimis de blaurb, 30.04.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
moliftă — MOLÍFTĂ s.f. v. molitvă. Trimis de LauraGellner, 20.09.2007. Sursa: DEX 98 molíftă (molífte), s.f. – Slujbă, serviciu religios celebrat în afara slujbelor obişnuite. – var. (înv.) molivtă, molitfă. Megl. moliftă. sl. (bg.) molitva (Miklosich,… … Dicționar Român