mlãştinós — adj. m., pl. mlãştinóşi; f. sg. mlãştinoásã, pl. mlãştinoáse … Romanian orthography
bahnă — BÁHNĂ, bahne, s.f. (reg.) Loc mlăştinos, acoperit cu iarbă sau stuf; smârc. – Din ucr. bahno. Trimis de paula, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BÁHNĂ s. v. băltoacă, mlaştină, mocirlă, smârc. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime báhnă s. f … Dicționar Român
băltos — BĂLTÓS, OÁSĂ, băltoşi, oase, adj. Plin de bălţi; p.ext. mlăştinos, mocirlos. – Baltă + suf. os. Trimis de paula, 23.05.2002. Sursa: DEX 98 BĂLTÓS adj. v. mlăştinos, mocirlos, smârcos. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime băltós … Dicționar Român
mocirlos — MOCIRLÓS, OÁSĂ, mocirloşi, oase, adj. Plin de mocirle, de noroi, de mâl; mlăştinos, noroios. – Mocirlă + suf. os. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MOCIRLÓS adj. 1. v. mlăştinos. 2. v. noroios. Trimis de siveco, 13.09.2007.… … Dicționar Român
paludos — PALUDÓS, OÁSĂ, paludoşi, oase, adj. (livr.) Mlăştinos. – Din lat. paludosus, it. paludoso. Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa: DEX 98 paludós adj. m., pl. paludóşi; f … Dicționar Român
smârcos — SMÂRCÓS, OÁSĂ, smârcoşi, oase, adj. (Despre terenuri) Plin de smârcuri; mlăştinos. – Smârc + suf. os. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SMÂRCÓS adj. (geogr.) mlăştinos, mocirlos, (pop.) băltos, rovinos, (reg.) băhnos, mlăcos,… … Dicționar Român
baltă — BÁLTĂ, bălţi, s.f. 1. Întindere de apă stătătoare, de obicei nu prea adâncă, având o vegetaţie şi o faună acvatică specifică; zonă de luncă inundabilă, cu locuri în care stagnează apa; p. ext. lac. ♢ expr. A rămâne (sau a sta, a zăcea) baltă = a… … Dicționar Român
băhnos — BĂHNÓS, OÁSĂ, băhnoşi, oase, adj. (reg.) Mlăştinos, mocirlos. – Bahnă + suf. os. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BĂHNÓS adj. v. mlăştinos, mocirlos, smârcos. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime băhnós … Dicționar Român
dren — DREN, drenuri, s.n. 1. Conductă sau canal care colectează şi evacuează apă de pe un teren apos, coboară nivelul unei pânze de apă din sol etc. ♦ Strat de piatră spartă sau de pietriş aşezat în spatele unui zid de sprijin sau deasupra unei bolţi… … Dicționar Român
drena — DRENÁ, drenez, vb. I. tranz. 1. A colecta şi a evacua apa de infiltraţie de pe un teren, un loc etc. cu ajutorul drenurilor (1). ♦ (Despre o apă curgătoare) A colecta apele provenite din ploi de pe suprafaţa unui teren, dintr o reţea hidrografică … Dicționar Român
