cerşetorit — CERŞETORÍT s.n. (Rar) Cerşetorie. [var.: cerşitorít s.n.] – v. cerşetori. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CERŞETORÍT s. v. cerşeală, cerşetorie, cerşit, milogeală, milogit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime cerşetorít … Dicționar Român
cerşit — CERŞÍT s.n. Faptul de a cerşi; cerşetorie. – v. cerşi. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CERŞÍT s. cerşeală, cerşetorie, milogeală, milogit, (rar) cerşetorit, (înv. şi reg.) prosteală, (arg.) mangleală. (Umblă cu cerşitul.) Trimis de … Dicționar Român
milogit — MILOGÍT, Ă, milogiţi, te, adj. (Rar; despre voce, grai) Plângător, plângăreţ. – v. milogi. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MILOGÍT s. cerşeală, cerşetorie, cerşit, milogeală, (rar) cerşetorit, (înv. şi reg.) prosteală, (arg.)… … Dicționar Român
milă — MÍLĂ1, mile, s.f. 1. Sentiment de înţelegere şi de compasiune faţă de suferinţa sau de nenorocirea cuiva; compătimire; îndurare; milostenie. ♢ loc. adj. şi adv. Fără (de) milă = crud, nemilos, neîndurător. ♢ loc. adv. De milă sau de mila cuiva =… … Dicționar Român
prosteală — PROSTEÁLĂ, prosteli, s.f. Faptul de a se prosti1; înşelare sau încercare de a înşela; amăgire, păcăleală. – Prosti1 + suf. eală. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PROSTEÁLĂ s. 1. dobitocie, imbecilitate, neghiobie, nerozie,… … Dicționar Român