Dicționar Român. 2013.
cerşetorie — CERŞETORÍE, cerşetorii, s.f. Acţiunea de a cerşetori şi rezultatul ei; strângere de pomeni ca mijloc de existenţă; cerşetorit, cerşit. [var.: cerşitoríe s.f.] – Cerşetor + suf. ie. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CERŞETORÍE s. v.… … Dicționar Român
cerşit — CERŞÍT s.n. Faptul de a cerşi; cerşetorie. – v. cerşi. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CERŞÍT s. cerşeală, cerşetorie, milogeală, milogit, (rar) cerşetorit, (înv. şi reg.) prosteală, (arg.) mangleală. (Umblă cu cerşitul.) Trimis de … Dicționar Român
cerşitorit — CERŞITORÍT s.n. v. cerşetorit. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
milogit — MILOGÍT, Ă, milogiţi, te, adj. (Rar; despre voce, grai) Plângător, plângăreţ. – v. milogi. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MILOGÍT s. cerşeală, cerşetorie, cerşit, milogeală, (rar) cerşetorit, (înv. şi reg.) prosteală, (arg.)… … Dicționar Român
