aprovizioná — vb. (sil. pro , zi o ), ind. prez. 1 sg. aprovizionéz, 3 sg. şi pl. aprovizioneázã … Romanian orthography
aprovizionare — APROVIZIONÁRE, aprovizionări, s.f. 1. Acţiunea de a (se) aproviziona. 2. Serviciu dintr o întreprindere care se ocupă cu aprovizionarea (1). [pr.: zi o ] – v. aproviziona. Trimis de cata, 09.03.2004. Sursa: DEX 98 aprovizionáre s. f. (sil. pro … Dicționar Român
alimenta — ALIMENTÁ, alimentez, vb. I. 1. tranz. şi refl. A consuma sau a da să consume alimente; a (se) hrăni. 2. tranz. şi refl. A (se) aproviziona. 3. tranz. A furniza materiale, energie, utilaje etc. unor instituţii, întreprinderi etc. pentru asigurarea … Dicționar Român
autoaproviziona — AUTOAPROVIZIONÁ, autoaprovizionez, vb. I. refl. A se aproviziona prin posibilităţi proprii. [pr.: a u to a ] – Auto1 + aproviziona. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 autoaprovizioná vb. (sil. a u to a ) → aproviziona Trimis de… … Dicționar Român
asorta — ASORTÁ, asortez, vb. I. tranz. A aşeza laolaltă diverse lucruri pentru a forma un tot armonios. ♦ A aproviziona cu mărfuri variate. ♦ refl. A se potrivi (ca nuanţă, mărime etc.). – Din fr. assortir. Trimis de cata, 12.02.2004. Sursa: DEX 98 A… … Dicționar Român
reaproviziona — REAPROVIZIONÁ, reaprovizionez, vb. I. tranz. şi refl. A (se) aproviziona din nou. [pr.: re a pro vi zi o ] – Re1 + aproviziona. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 reaprovizioná vb. (sil. re a pro , zi o ), ind. prez. 1 … Dicționar Român
chivernisi — CHIVERNISÍ, chivernisesc, vb. IV. (pop. şi fam.) 1. tranz. A administra, a conduce. 2. tranz. şi refl. A face economii; a agonisi. 3. refl. şi tranz. A ajunge sau a face să ajungă la o situaţie materială bună; a (se) căpătui, a (se) pricopsi. 4.… … Dicționar Român
furniza — FURNIZÁ, furnizez, vb. I. tranz. A procura mărfuri prin vânzare sau a pune la dispoziţie servicii, contra plată, în baza unei înţelegeri prealabile; a livra. ♦ A da, a oferi o informaţie, o ştire etc. – Din furnizor. cf. fr. f o u r n i r. Trimis … Dicționar Român
annona — ANNÓNA s.f. 1. (ist.; în Roma antică în perioada imperiului) Obligaţie a populaţiei de a aproviziona oraşele şi armata. 2. (În Imperiul Bizantin) Tain al soldaţilor. [< lat. annona]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN ANNÓNA s. f … Dicționar Român
iriga — IRIGÁ, irighéz (iríg), vb. I. tranz. A aplica, a efectua lucrări de irigaţii pe un teren arabil. ♦ (Despre sânge) A circula într un organism, într un organ, într un ţesut. – Din fr. irriguer, lat. irrigare. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX… … Dicționar Român