- mersătură
- MERSĂTÚRĂ s. v. călcătură, mers, mişcare, pas, păşit, umblet.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime
Dicționar Român. 2013.
mersătură
Look at other dictionaries:
mers — s.n. Faptul de a merge. 1. Deplasare, mişcare dintr un loc în altul; umblet, mergere. ♢ Mersul trenurilor sau vapoarelor = orar după care circulă trenurile sau vapoarele; (concr.) tabel sau broşură care cuprinde acest orar. ♢ loc. adv. Din mers … Dicționar Român
mişcare — MIŞCÁRE, mişcări, s.f. Acţiunea de a (se) mişca şi rezultatul ei. 1. 1. Ieşire din starea de imobilitate, de stabilitate, schimbare a locului, a poziţiei; deplasare a unui obiect sau a unei fiinţe. ♢ Mişcare seismică = cutremur de pământ. Mişcări … Dicționar Român
păşit — PĂŞÍT s. călcătură, mers, mişcare, pas, umblet, (rar) mersătură, (înv. şi pop.) mersură. (Are un păşit săltăreţ.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime păşít, păşítă, adj., s.f. (reg.) 1. (adj.) care e făcut cu sărituri peste rândul… … Dicționar Român
umblet — ÚMBLET s. 1. v. umblătură. 2. v. alergătură. 3. v. mers. 4. călcătură, mers, mişcare, pas, păşit, (rar) mersătură, (înv. şi pop.) mersură. (Are un umblet săltăreţ.) Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime ÚMBLET s. v. călătorie,… … Dicționar Român
