membru

membru
MÉMBRU, -Ă, membri, -e, subst. 1. s.n. (Adesea la pl.) Fiecare dintre părţile exterioare, articulate ale trupului omului sau animalului, care au rol important în îndeplinirea unor funcţii de relaţie; mădular. ♢ Membru-fantomă = senzaţie anormală de prezenţă a unui membru sau segment de membru care au fost amputate (amputa). Membru superior = mână. Membru inferior = piciorul omului. ♦ Penis. 2. s.m. şi f. Persoană care face parte dintr-o colectivitate (organizată); fiecare dintre persoanele sau unităţile care fac parte dintr-o grupare sau o organizaţie socială, politică etc., considerată în raport cu acestea; mădular. 3. s.m. Fiecare dintre cele două părţi ale unei expresii matematice; fiecare dintre părţile celor două rapoarte ale unei proporţii. 4. s.n. Fiecare dintre părţile unei propoziţii, fraze sau perioade. – Din lat. membrum, fr. membre.
Trimis de romac, 31.10.2008. Sursa: DEX '98

MÉMBRU s. 1. (anat.) mădular, (fam.) ciolan. (membru al corpului.) 2. (anat.) membru inferior v. picior; membru superior v. mână. 3. v. penis. 4. (înv.) mădular. (membru al unei societăţi.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

cárte de mémbru s. f. + prep. + s. m.
Trimis de siveco, 11.02.2009. Sursa: Dicţionar ortografic

mémbru (persoană, parte a unei expresii matematice) s. m., art. mémbrul; pl. mémbri, art. mémbrii
Trimis de siveco, 17.10.2008. Sursa: Dicţionar ortografic

mémbru (anat., lingv.) s. n., art. mémbrul; pl. mémbre
Trimis de siveco, 13.02.2008. Sursa: Dicţionar ortografic

MÉMBR//U1 membrue n. 1) Parte articulată a corpului uman şi al unor animale, care serveşte la deplasare sau la simţire. ♢ membru superior mână. membru inferior picior. 2) Organ genital masculin; penis. /<lat. membrum, fr. membre
Trimis de siveco, 11.03.2008. Sursa: NODEX

MÉMBR//U2 membrui m. 1) Persoană considerată ca fiind parte componentă a unei comunităţi. 2) Unitate, organizaţie sau stat, luat ca parte componentă (a unei organizaţii, asociaţii sau alianţe). 3) Parte a unei ecuaţii sau inegalităţi matematice. /<lat. membrum, fr. membre
Trimis de siveco, 20.11.2007. Sursa: NODEX

MÉMBRU s.n. 1. Denumire dată braţelor şi picioarelor la om, picioarelor sau labelor la animale; mădular. ♢ Membru viril = penis. 2. (mat.) Fiecare dintre cele două părţi ale unei ecuaţii, separate prin semnul egalităţii. ♦ Fiecare dintre părţile rapoartelor unei proporţii. 3. Fiecare parte a unei propoziţii, a unei fraze sau a unui period. [pl. -re, (2, s.m.) -ri. / < lat. membrum, cf. fr. membre].
Trimis de LauraGellner, 26.10.2006. Sursa: DN

MÉMBRU, -Ă s.m. şi f. Cel care face parte dintr-o asociaţie, dintr-o organizaţie socială, politică sau culturală, dintr-o alianţă etc. [< lat. membrum, cf. fr. membre].
Trimis de LauraGellner, 18.01.2007. Sursa: DN

MÉMBRU, -Ă I. s. m. f. cel care face parte dintr-o asociaţie, dintr-o organizaţie socială, politică sau culturală, dintr-o alianţă etc. II. s. n. 1. denumire dată braţelor şi picioarelor la om, picioarelor sau labelor la animale. o membru viril = penis. 2. fiecare parte a unei propoziţii, fraze sau a unui period. III. s. m. fiecare dintre cele două părţi ale unei ecuaţii. ♢ fiecare dintre părţile rapoartelor unei proporţii. (< lat. membrum, fr. membre)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • membru — membru, ue [ mɑ̃bry ] adj. • v. 1131; de membre ♦ Littér. Aux membres gros et forts (cf. Bien membré). « Une femme rude, épaisse, membrue comme un homme » (Suarès). ● membru, membrue adjectif Littéraire. Qui a de gros membres. ⇒MEMBRU, UE, adj.… …   Encyclopédie Universelle

  • membru — membru, ue (man bru, brue) adj. Terme familier. Qui a de gros membres. •   Au pis aller, je puis ici avoir, quand je voudrai, une maîtresse belle comme l infante Briane, amoureuse comme Mlle Arlande, et forte et membrue comme Mme Gradafilée, VOIT …   Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré

  • membru — Membru, [membr]üe. adj. Qui a les membres gros & puissants. Il est bien membru …   Dictionnaire de l'Académie française

  • MEMBRU — UE. adj. Qui a les membres fort gros. Il est bien membru. On l emploie aussi substantivement. Un gros membru. Il est familier …   Dictionnaire de l'Academie Francaise, 7eme edition (1835)

  • MEMBRU, UE — adj. Qui a les membres fort gros. Il est bien membru. Substantivement, Un gros membru. Il est familier …   Dictionnaire de l'Academie Francaise, 8eme edition (1935)

  • membru — Homme bien membru, Vastis et robustis membris praeditus …   Thresor de la langue françoyse

  • mémbru — I. (persoanã, parte a unei expresii matematice) s. m., art. mémbrul; pl. mémbri, art. mémbrii II. (anat., lingv.) s. n., art. mémbrul; pl. mémbre …   Romanian orthography

  • embru — membru …   Dictionnaire des rimes

  • membrue — ● membru, membrue adjectif Littéraire. Qui a de gros membres …   Encyclopédie Universelle

  • corespondent — CORESPONDÉNT, Ă, corespondenţi, te, s.m. şi f., adj. I. S.m şi f. 1. Persoană care colaborează la un ziar sau la o publicaţie periodică, trimiţând spre publicare informaţii din locul unde se află. 2. Persoană care, în lipsa părinţilor unui elev,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”