- margaretă
- MARGARÉTĂ, margarete, s.f. Plantă erbacee perenă din familia compozeelor, cu inflorescenţa compusă din flori mici, galbene, dispuse într-un disc central, şi din flori marginale cu o corolă lungă, albă; mărgărită (Chrysamthemum leucanthemum). – Din germ. Margareten[blume], fr. marguerite.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98MARGARÉTĂ s. (bot.; Chrysanthemum leucanthe-mum) (pop.) mărgărită, (reg.) aurată, roman, tătăişă, ochiul-boului, romaniţă-mare, salomii-gal-bene (pl.).Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimemargarétă s. f., pl. margaréteTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficMARGARÉT//Ă margaretăe f. Plantă erbacee decorativă cu flori mici, albe sau roşii. /<germ. Margarete, fr. margueriteTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXMARGARÉTĂ s.f. Plantă erbacee decorativă perenă, cu flori galbene dispuse într-un disc central şi cu flori albe pe margine. [< germ. Margarete, cf. fr. marguerite].Trimis de LauraGellner, 23.10.2006. Sursa: DNMARGARÉTĂ s. f. plantă erbacee decorativă perenă, cu floare galbenă la mijloc şi cu petale albe pe margini. (< germ. Margerite, fr. marguerite)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.