- magnilocvenţă
- magnilocvénţă s. f., pl. magnilocvénţeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficMAGNILOCVÉNŢĂ s.f. (Liv.) Calitate a celui ce este magnilocvent. [cf. it. magniloquenza].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNMAGNILOCVÉNŢĂ s. f. gravitate, emfază, grandilocvenţă; bombasticism. (< it. magniloquenza)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.