- magnat
- MAGNÁT, magnaţi, s.m. 1. Mare latifundiar maghiar sau (mai rar) polonez. 2. Mare capitalist. – Din lat. magnatus. cf. germ. M a g n a t, fr. m a g n a t.Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98MAGNÁT s. (ist.) 1. nemeş. (Un magnat maghiar.) 2. pan. (Un magnat polonez.) *3. (înv.) velit. (Un magnat din ţările române.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: SinonimeMAGNÁT s. v. aristocrat, gentilom, nobil, patrician, senior.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimemagnát s. m., pl. magnáţiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficMAGNÁ//T magnatţi m. 1) (în Polonia şi Ungaria medievală) Proprietar de mari latifundii. 2) Capitalist bogat şi cu mare influenţă. /<lat. magnatusTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXMAGNÁT s.m. 1. Latifundiar (feudal) maghiar sau polonez. 2. Mare bogătaş, mare capitalist. [< germ. Magnat, fr. magnat, engl. magnate, cf. lat. magnus – mare].Trimis de LauraGellner, 18.10.2006. Sursa: DNMAGNÁT s. m. 1. latifundiar (feudal) maghiar sau polonez. 2. mare proprietar de capital industrial şi financiar. (< lat. magnatus, germ. Magnat, fr. magnat)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.