lătra

lătra
LĂTRÁ, látru, vb. I. intranz. 1. (Despre câini; la pers. 3) A scoate sunete scurte, sacadate, caracteristice speciei; a hămăi, a bate. ♦ tranz. A se repezi asupra cuiva cu lătrături furioase. 2. (depr.; despre oameni) A vorbi întruna, zadarnic şi pe un ton răstit, a-şi bate gura. – lat. latrare.
Trimis de ionel_bufu, 17.05.2004. Sursa: DEX '98

LĂTRÁ vb. a hămăi, (pop.) a bate, (reg.) a blehăi, (prin Ban.) a puidăi, (Mold.) a zăpăi. (Câinii lătra.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

lătrá vb. (sil. -tra), ind. prez. 3 sg. şi pl. látră
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A LĂTRÁ pers. 3 látră 1. intranz. 1) (despre câini) A scoate sunete ascuţite, scurte şi sacadate, caracteristice speciei; a hămăi. 2) fam. depr. (despre oameni) A vorbi mult (pe un ton violent de ceartă); a hămăi. 2. tranz. (despre câini) A ataca (în mod violent), scoţând sunete caracteristice speciei; a hămăi. [Sil. lă-tra] /<lat. latrare
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

lătrá (látru, lătrát), vb. – A scoate sunete specifice cîinilor. Mr. alatru, alătrare, megl. latru, istr. lǫtru. lat. latrāre (Puşcariu 949; Candrea-Dens., 958; REW 4928; Pascu, I, 30; DAR), cf. it. latrare, cat. lladrar, sp. ladrar. – Der. lătrat, s.n.; lătrător, adj. (care latră); lătrător, s.m. (cîine); lătrătură, s.f.; alătra, vb. (Olt., Banat, a lătra), cu a-, cf. acoperi, sau direct din lat. allatrare (Scriban).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • -latra — elem. de comp. Exprime a noção de adorador, aquele que presta culto (ex.: alcoólatra, angelólatra).   ‣ Etimologia: grego latra …   Dicionário da Língua Portuguesa

  • -latra — v. latria …   Enciclopedia Italiana

  • -latra — {{＃}}{{LM L42469}}{{〓}} {{［}} latra{{］}} Elemento compositivo sufijo que significa ‘que adora’: • idólatra, ególatra.{{○}} …   Diccionario de uso del español actual con sinónimos y antónimos

  • lâtra — déplâtra folâtra plâtra replâtra …   Dictionnaire des rimes

  • -latra — là·tra conf. che pratica un culto: idolatra, statolatra {{line}} {{/line}} ETIMO: dal gr. latrēs, cfr. latreúō adoro …   Dizionario italiano

  • latra — n, t (L). Bark; barking …   Dictionary of word roots and combining forms

  • -latra — secondo elemento di parole composte indicante chi pratica un certo culto: idolatra …   Sinonimi e Contrari. Terza edizione

  • latrauti — ×latrauti, auja, ãvo intr. K; N būti „latru“, elgtis kaip „latrui“: Latraudamas ir valkataudamas turtą buvo prašvilpęs NdŽ. Pati miršta, o tu latrauji! LzP …   Dictionary of the Lithuanian Language

  • latravimas — ×latrãvimas sm. (1) K → latrauti: Šitie … norėtų girtavimo, latravimo paliaut DP574 …   Dictionary of the Lithuanian Language

  • lătrat — LĂTRÁT, lătrături, s.n. Faptul de a lătra (1); sunete caracteristice scoase de câini când latră; lătrare, lătrătură, hămăit, hămăitură, hămăială. – v. lătra. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  LĂTRÁT s. hămăială, hămăire, hămăit,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”