lăieţ

lăieţ
LĂIÉŢ, -IÁŢĂ, lăieţi, -e, s.m. şi f., adj. (Ţigan sau ţigancă) care face parte dintr-o laie; p. ext. (om) cu înfăţişare neîngrijită, cu părul lung şi nepieptănat. – Laie + suf. -eţ.
Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

LĂIÉŢ adj. (rar) laieş. (Nomad lăieţ.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

lăiéţ s. m., adj. m., pl. lăiéţi; f. sg. lăiáţă, g.-d. art. lăiéţei, pl. lăiéţe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

LĂIÉŢ lăieţi m. înv. 1) Bărbat care face parte dintr-o laie de ţigani nomazi. 2) fig. Persoană cu o înfăţişare neîngrijită. /laie + suf. lăieţeţ
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • lăieş — LĂIÉŞ, lăieşi, s.m. Lăieţ. [pr.: lă ieş] – Laie + suf. aş. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  LĂIÉŞ adj. v. lăieţ. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  lăiéş s. m …   Dicționar Român

  • laie — LÁIE s.f. 1. Ceată de ţigani (nomazi). 2. Ceată dezorganizată şi zgomotoasă (de copii, de oameni). – cf. ucr., pol. l a j a, haită de câini . Trimis de Joseph, 13.05.2004. Sursa: DEX 98  láie s. f. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”