lăcui

lăcui
LĂCUÍ, lăcuiesc, vb. IV. tranz. A aplica un strat de lac2, a vopsi cu lac2 (suprafaţa unui obiect). – Lac2 + suf. -ui.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

lăcuí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. lăcuiésc, imperf. 3 sg. lăcuiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. lăcuiáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A LĂCU//Í lăcuiiésc tranz. (obiecte, materiale) A acoperi cu lac; a da cu lac (în scop protector sau/şi decorativ). /lac + suf. lăcuiui
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • Lacuí — Acomodense, sienténse, sentaos …   Vocabulario del idioma zapoteco istmeño

  • Lacuí lacuí ne laiga'ni guiratu' — ¡Sentaos! ¡Sentaos y callaos, por favor! …   Vocabulario del idioma zapoteco istmeño

  • Lacuí chaahui' — Sienténse correctamente, sienténse cómodamente …   Vocabulario del idioma zapoteco istmeño

  • Lacuí iratu — Sienténse todos …   Vocabulario del idioma zapoteco istmeño

  • Lacuí neza — Sienténse ordenadamente, sienténse adecuadamente …   Vocabulario del idioma zapoteco istmeño

  • Acuí (lacuí) — Sientense …   Vocabulario del idioma zapoteco istmeño

  • RICHENSIS — lacus parvus Argoviae, ad cuius caput locus est Baldeck dictus: ubi effluit per rivum Aa, iecet vicus Richensee, unde lacui nomen, iungiturque maiori lacui Hallvilensi, ab oppid. Hallwyl, quod ad effluxum fluv. Aa situm est, dicto. Ioh. Bapt.… …   Hofmann J. Lexicon universale

  • locui — LOCUÍ, locuiesc, vb. IV. 1. intranz. A şi avea domiciliul undeva, a fi stabilit cu locuinţa undeva; a sta, a şedea undeva, a domicilia. 2.tranz. (înv.) A aşeza pe cineva într un loc; a stabili, a coloniza. – Din magh. lakni (după loc). Trimis de… …   Dicționar Român

  • lăcuire — LĂCUÍRE, lăcuiri, s.f. Acţiunea de a lăcui şi rezultatul ei. – v. lăcui. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  lăcuíre s. f., g. d. art. lăcuírii; pl. lăcuíri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic …   Dicționar Român

  • lăcuitor — LĂCUITÓR1, OÁRE s.m. şi f. v. locuitor. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  LĂCUITÓR2, OÁRE, lăcuitori, oare, s.m. şi f. Lucrător specializat în lucrări de lăcuire. [pr.: cu i ] – Lăcui + suf. tor …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”