lupta

LUPTÁ, lupt, vb. I. 1. refl. recipr. A se bate corp la corp cu cineva. 2. refl. recipr. şi intranz. A se război, a purta război, a fi în război cu cineva. ♢ expr. (refl. recipr.) Se luptă ziua cu noaptea = se face ziuă. 3. refl. şi intranz. fig. A se împotrivi, a se strădui să învingă o greutate, un obstacol. 4. intranz. fig. A se strădui să obţină ceva. – lat. luctare.

Trimis de ana_zecheru, 17.05.2004. Sursa: DEX '98



LUPTÁ vb. 1. a se bate, a se întrece, a se măsura. (Hai să ne lupta în luptă dreaptă.) 2. (mil.) a se bate, a se război, (înv.) a combate, a se oşti, a se răgloti, a voinici. (S-a lupta mult cu duşmanul.) 3. v. strădui.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



luptá vb., ind. prez. 1 sg. lupt, 3 sg. şi pl. luptă

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



A LUPTÁ lupt intranz. 1) A fi în luptă. lupta cu duşmanul. lupta corp la corp. 2) A face să se lupte. /<lat. luctare

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



A SE LUPTÁ mă lupt intranz. 1) A se bate corp la corp (unul cu altul). 2) A fi în luptă (unul cu altul); a purta război (unul cu altul). 3) fig. (despre persoane) A face încercarea de a învinge o greutate, de a atinge un scop etc. ♢ Se luptă ziua cu noaptea se face ziuă; se luminează de ziuă. /<lat. luctare

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX