lumânare

lumânare
LUMÂNÁRE, lumânări, s.f. 1. Obiect de luminat în formă de cilindru subţire, făcut din ceară sau din altă materie grasă solidificată, având la mijloc un fitil de material textil, care, aprins, arde cu flacără, producând lumină. ♢ loc. adv. şi adj. (Drept) ca lumânarea = foarte drept. La lumânare = la lumina lumânării. ♢ expr. A căuta (pe cineva sau ceva) cu lumânarea = a căuta (pe cineva sau ceva) cu multă stăruinţă. A ţine (cuiva) lumânarea = a veghea pe cineva în momentul morţii (ţinându-i lumânarea aprinsă). 2. (înv.) Unitate de măsură convenţională pentru intensitatea luminii, aproximativ egala cu o candelă. 3. Plantă erbacee cu flori gălbui, dispuse într-un spic lung (Verbascum phlomoides). – lat. luminaria.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

LUMÂNÁRE s. 1. (pop.) lumină, (reg.) vedere. (O lumânare aprinsă.) 2. v. lumânărică.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

LUMÂNÁRE s. v. brusture, lipan, prăjină.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

lumânáre s. f., g.-d. art. lumânării; pl. lumânări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

LUMÂN//ÁRE lumânareări f. Obiect de formă cilindrică, făcut din ceară sau parafină, având un fitil în interior, care, fiind aprins, produce lumină. ♢ (Drept) ca lumânarearea ideal de drept. La lumânare la lumina lumânării. 2) Plantă erbacee înaltă, cu flori de culoare galbenă-deschisă, dispuse într-un spic lung. /<lat. luminaria
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

lumînáre (lumânắri), s.f. – 1. Lumină. – 2. Făclie, faclă. – var. mr. luminare, megl. luminare, megl. luminari. lat. lumĭnare (Puşcariu 992; Candrea-Dens., 1015; REW 5162); ar putea fi şi un der. intern, din lumina. – Der. lumînărar, s.m. (fabricant de lumînări); lumînărărie, s.f. (magazin de lumînări); lumînărică, s.f. (lumînare; un joc de copii; plantă, Verbascum thapsus). cf. lume, lumină.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • lumânáre — s. f., g. d. art. lumânärii; pl. lumânäri …   Romanian orthography

  • lumânărică — LUMÂNĂRÍCĂ, lumânărele, s.f. 1. Diminutiv ai lui lumânare (1). 2. Plantă erbacee medicinală, cu frunze mari alterne, cele bazale în formă de rozetă, şi cu flori galbene dispuse într un spic (Verbascum thapsus). ♦ Compus: lumânărica pământului =… …   Dicționar Român

  • muc — MUC, (1) mucuri, s.n., (II) muci, s.m. I. s.n. 1. Vârf (înnegrit prin ardere) al unui fitil de lampă, de lumânare, de candelă; p. gener. fitilul întreg. 2. Bucăţică rămasă dintr o lumânare aproape consumată sau dintr o ţigară fumată. II. s.n.… …   Dicționar Român

  • feştilă — FEŞTÍLĂ, feştile, s.f. Fitil (de lumânare, de lampă, de opaiţ); p. ext. lumânare. – Din sl. svĕštilo. Trimis de LauraGellner, 10.05.2004. Sursa: DEX 98  FEŞTÍLĂ s. v. fitil. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  feştílă s. f., g. d …   Dicționar Român

  • fumigen — FUMIGÉN, Ă, fumigeni, e, adj. (chim.; despre unele substanţe) Care, în contact cu aerul, produce fum abundent sau ceaţă. ♢ Lumânare fumigenă = tub care conţine o substanţă fumigenă folosită mai ales la camuflarea (camufla) unui obiectiv militar.… …   Dicționar Român

  • toiag — TOIÁG, toiege, s.n. 1. Băţ lung şi drept de care se sprijină cineva la mers sau de care se serveşte pentru a se apăra. ♦ fig. Sprijin, ajutor, reazem. ♦ Lovitură dată cu toiagul (1). 2. Un fel de baston purtat ca semn distinctiv sau ca simbol al… …   Dicționar Român

  • corovatic — COROVÁTIC s. v. coada vacii, jale, lumânare, lumânărică. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  COROVÁTIC m. Plantă erbacee cu flori mărunte, de culoare roşie violetă, dispuse în spic. /Orig. nec. Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • făclie — FĂCLÍE, făclii, s.f. Lumânare mare (de ceară); faclă. ♦ fig. Flacără, văpaie; căldură. Făclia culturii. – Din scr. faklja, bg. faklija. Trimis de RACAI, 18.12.2007. Sursa: DEX 98  FĂCLÍE s. v. torţă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • lumânărar — LUMÂNĂRÁR, lumânărari, s.m. Fabricant, negustor sau vânzător de lumânări. – Lumânare + suf. ar. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  LUMÂNĂRÁR s. (înv.) mungiu. (lumânărarul face sau vinde lumânări.) Trimis de siveco, 05.08.2004.… …   Dicționar Român

  • pomneată — POMNEÁTĂ, pomnete, s.f. 1. (pop.) Şervet, batistă sau fâşie de pânză albă, având legate la un capăt un ban, iar la celălalt o lumânare, care se pune în mâna mortului sau se dă de pomană celor care iau parte la înmormântare. 2. (reg.) Colac… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”