lihnít — adj. m., pl. lihníţi; f. sg. lihnítã, pl. lihníte … Romanian orthography
hămesit — HĂMESÍT, Ă, hămesiţi, te, adj. (fam.) 1. Foarte flămând, mort de foame; lihnit. 2. Lacom, nesăţios, nesăturat. [var.: hămisít, ă, hemesít, ă adj.] – v. hămesi. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Hămesit ≠ îmbuibat, supraalimentat Trimis… … Dicționar Român
lihni — LIHNÍ, lihnesc, vb. IV. intranz. (Mai ales la part.) A avea o senzaţie de sfârşeală, de slăbiciune (mai ales din cauza foamei). ♢ expr. (refl.) A i se lihni cuiva = a i veni cuiva rău (de foame, de oboseală etc.) [var.: aligní vb. IV] – et. nec.… … Dicționar Român
pocâltit — POCÂLTÍT, Ă, pocâltiţi, te, adj. (înv. şi reg.) Slăbit (de foame); foarte flămând, hămesit. – v. pocâlti. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 POCÂLTÍT adj. v. hămesit, lihnit, sfârşit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
cohâlti — cohâltí, cohâltésc, vb. IV (reg.) a nu mai putea, a fi extenuat; a cădea de foame, a fi lihnit. Trimis de blaurb, 19.04.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
flămânzenie — flămânzénie, flămânzénii, s.f. (pop.) 1. flămânzire, nemâncare, hămesire, lihnire, leşinare de foame. 2. (fig.) om flămânzit; nemâncat, hămesit, lihnit, leşinat. Trimis de blaurb, 09.05.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
ghiftuit — GHIFTUÍT, Ă, ghiftuiţi, te, adj. (fam. şi peior.) Care a mâncat extrem de mult, excesiv; îndopat2, îmbuibat. – v. ghiftui. Trimis de gall, 15.06.2002. Sursa: DEX 98 Ghiftuit ≠ hămesit, lihnit Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime … … Dicționar Român
hămesi — HĂMESÍ, hămesesc, vb. IV. intranz. (fam.) A flămânzi peste măsură, a fi lihnit de foame. – cf. alb. h a m ï s. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HĂMESÍ vb. v. lihni. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa … Dicționar Român
leşiat — LEŞIÁT adj. v. hămesit, lihnit, sfârşit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
leşinat — LEŞINÁT, Ă, leşinaţi, te, adj. 1. Care se află în stare de leşin (1), în nesimţire. 2. Extrem de slab; lipsit de vlagă, extenuat; moleşit (de foame, de sete, de oboseală etc.); sfârşit2. – v. leşina. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX … Dicționar Român
