licări — LICĂRÍ, pers. 3 licăreşte, vb. IV. intranz. 1. A răspândi o lumină slabă, de abia întrezărită sau cu sclipiri uşoare şi intermitente. 2. A sclipi, a luci [prez. ind. pers. 3 sg.: lícăre. – var.: licurá vb. I, licurí … Dicționar Român
sclipicios — SCLIPICIÓS, OÁSĂ, sclipicioşi, oase, adj. (reg.) Sclipitor. – Sclipi + suf. icios. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SCLIPICIÓS adj. v. licăritor, lucitor, scân teietor, sclipitor. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … … Dicționar Român
sclipind — SCLIPÍND adj. v. licăritor, lucitor, scân teietor, sclipitor. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
sclipitor — SCLIPITÓR, OÁRE, sclipitori, oare, adj. Care sclipeşte; lucitor, lucios, strălucitor, scânteietor, sclipicios. ♦ fig. Extrem de inteligent, foarte dotat. – Sclipi + suf. tor. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SCLIPITÓR adj. 1.… … Dicționar Român
scânteind — SCÂNTEÍND adj. v. licăritor, lucitor, scânte ietor, sclipitor. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
scânteios — SCÂNTEIÓS, OÁSĂ, scânteioşi, oase, adj. (înv.; despre ochi, privire) Scânteietor, strălucitor. [pr.: te ios] – Scânteie + suf. os. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SCÂNTEIÓS adj. v. licăritor, lucitor, scânteietor, sclipitor.… … Dicționar Român