leucoree

leucoree: LEUCORÉE s.f. Scurgere vaginală de lichid albicios, mucos, uneori purulent; poală albă. [pr.: le-u-co-re-e] – Din fr. leucorrhée.

Trimis de LauraGellner, 20.05.2004. Sursa: DEX '98

LEUCORÉE s. (med.) (pop.) poală albă, (reg.) scursoare, (prin Transilv. şi Munt.) scurgere, (înv.) scursură.

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

leucorée s. f. (sil. le-u-), art. leucoréea, g.-d. leucorée, art. leucoréei

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

LEUCORÉE f. Scurgere vaginală de lichid albicios, uneori purulent. /<fr. leucorrhée

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

LEUCORÉE s.f. Boală manifestată printr-o scurgere albă purulentă, produsă de aparatul genital femeiesc. [pron. -re-e. / < fr. leucorrhée, cf. gr. leukos – alb, rhein – a curge].

Trimis de LauraGellner, 04.10.2006. Sursa: DN

LEUCORÉE s. f. denumire generică pentru orice scurgere vaginală. (< fr. leucorrhée)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Игры ⚽ Нужна курсовая?

leucoreic — LEUCORÉIC, Ă, leucoreici, ce, adj., s.f. (med.) (Bolnavă) de leucoree. [pr.: le u co re ic] – Leucoree + suf. ic. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 LEUCORÉIC, Ă adj., s.f. (Suferindă) de leucoree. [ … Dicționar Român
poală — POÁLĂ, poale, s.f. I. 1. Partea de jos a unui veşmânt femeiesc sau a unor obiecte de îmbrăcăminte (încheiate în faţă); tivitură a unui obiect de îmbrăcăminte; partea de la talie în jos, mai larga, a unor veşminte; (pop.) fustă. ♢ loc. adv. La… … Dicționar Român
albă — CEAPĂ ÁLBĂ s. v. praz. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime FURNICĂ ÁLBĂ s. v. termită. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime POALĂ ÁLBĂ s. v. leucoree. Trimis de siveco, 13.11.2007. Sursa: Sinonime URZICĂ ÁLBĂ s … Dicționar Român
scursoare — SCURSOÁRE, scursori, s.f. 1. Lichid (murdar) care se scurge dintr un loc. ♦ (pop.) Scurgere (3). 2. (Rar) Faptul de a se scurge; (concr.), loc de scurgere. ♦ Albie a unei ape curgătoare. 3. Epitet pentru un om de nimic, decăzut; lepădătură. –… … Dicționar Român
scursură — SCURSÚRĂ, scursuri, s.f. 1. Apă sau alt lichid (murdar) care se scurge dintr un loc. 2. Loc pe unde îşi face drum o apă curgătoare; făgaş. 3. Epitet pentru un om de nimic, decăzut; lepădătură. – Scurge + suf. ură. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007 … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias