- leopăi
- LEOPĂÍ vb. IV v. lipăi.Trimis de LauraGellner, 08.04.2008. Sursa: DEX '98
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
lap — interj. – Exprimă zgomotul produs de a lipăi sau zgomotul produs de două corpuri care se lipesc, cum ar fi solul şi piciorul gol sau mîna pălmuind o faţă. – var. leap, leop, lip, liop. Creaţie expresivă, cf. hap, fr. lapper. – Der. lăpăi, vb. (a… … Dicționar Român
leopăire — LEOPĂÍRE s.f. v. leopăi. [DEX 98] Trimis de gall, 08.04.2008. Sursa: Neoficial … Dicționar Român
leopăit — LEOPĂÍT adj. v. leopăi. [DLRM] Trimis de gall, 08.04.2008. Sursa: Neoficial … Dicționar Român
lioapă — LIOÁPĂ, lioape, s.f. (reg., depreciativ) Gură; gură spartă. – Postverbal a lui leopăi. Trimis de gall, 08.04.2008. Sursa: DLRM … Dicționar Român
lipăi — lipăí vb., ind. şi conj. prez. 1 sg. lípăi/lipăiésc, imperf. 3 sg. lipăiá Trimis de siveco, 08.04.2008. Sursa: Dicţionar ortografic A LIPĂÍ lípăi intranz. 1) A produce un zgomot caracteristic, mergând desculţ sau lovind cu palma. 2) (mai ales… … Dicționar Român
lipăit — LIPĂÍ, lípăi, vb. IV. intranz. 1. A face un zgomot caracteristic, mergând desculţ sau în papuci ori lovind cu palma; a cepăi. 2. (Despre animale) A bea sau a mânca ceva făcând un zgomot caracteristic cu limba. [prez. ind. şi: lipăiesc. – var.:… … Dicționar Român