- lehăit
- LEHĂÍT s.n. (reg.) Faptul de a lehăi. – v. lehăi.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98lehăít s. n.Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
lehăi — LEHĂÍ, lehăiesc, vb. IV. intranz. şi tranz. (reg.) A vorbi mult şi fără rost; a flecări, a trăncăni. [var.: lihăí vb. IV] – et. nec. Trimis de LauraGellner, 18.05.2004. Sursa: DEX 98 LEHĂÍ vb … Dicționar Român