legănătură

legănătură
LEGĂNĂTÚRĂ, legănături, s.f. (Rar) Legănare. – Legăna + suf. -ătură.
Trimis de ionel_bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

legănătúră s. f., g.-d. art. legănătúrii; pl. legănătúri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • leagăn — LEÁGĂN, leagăne, s.n. 1. Pat mic de lemn sau de nuiele împletite (care se poate balansa) pentru copiii mici. ♢ Cântec de leagăn = cântec cu care se adorm copiii. ♢ expr. Din leagăn = din fragedă copilărie; de la început. 2. fig. Loc de origine,… …   Dicționar Român

  • legănare — LEGĂNÁRE, legănări, s.f. Acţiunea de a (se) legăna şi rezultatul ei; clătinare, balansare, legănătură. – v. legăna. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  LEGĂNÁRE s. 1. v. balansare. 2. v. bălăbănire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”