- lectorat
- LECTORÁT, lectorate, s.n. 1. Funcţia de lector1 (1) într-o instituţie de învăţământ superior. 2. Catedră în învăţământul superior în care se predă limba (şi cultura) unui popor străin, adesea cu profesori din ţara respectivă. – Din germ. Lektorat.Trimis de ionel_bufu, 21.05.2004. Sursa: DEX '98lectorát s. n., pl. lectoráteTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficLECTORÁT lectorate n. 1) Funcţie de lector. 2) Catedră universitară pentru o limbă străină. /<germ. LektoratTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXLECTORÁT s.n. 1. Funcţie, grad de lector1. 2. Curs universitar pentru o limbă străină, funcţionând de obicei cu profesori străini. [< germ. Lektorat].Trimis de LauraGellner, 03.10.2006. Sursa: DNLECTORÁT s. n. 1. funcţia de lector1 (1). 2. catedră universitară a unei ţări în altă ţară, în cadrul căreia profesori ai celei dintâi predau studenţilor din ţara gazdă, o anume materie de învăţământ. 3. grup de profesori din învăţământul superior care predau o disciplină la o altă facultate decât aceea de care aparţin. (< germ. Lektorat)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.