lampă

LÁMPĂ, lămpi, s.f. Aparat ori dispozitiv care produce lumină prin arderea unui combustibil sau cu ajutorul curentului electric. ♢ Lampă fulger = blitz. Lampă cu halogen = lampă cu incandescenţă în balonul căreia se introduce un amestec de gaze inerte care conţine halogeni, în scopul măririi duratei de funcţionare şi a strălucirii. Lampă de radio = tub electronic. Lampă de sudat (sau de lipit) = aparat care produce o flacără foarte puternică, necesară în operaţia de lipire a unor piese metalice. – Din germ. Lampe, rus. lampa, fr. lampe.

Trimis de LauraGellner, 17.05.2004. Sursa: DEX '98



LÁMPĂ s. 1. v. felinar. 2. v. tub electronic. 3. lampă de spirt v. spirtieră.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



lámpă s. f., g.-d. art. lămpii; pl. lămpi

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



LÁMPĂ lămpi f. Aparat fix sau portativ care produce lumină prin arderea unui combustibil sau cu ajutorul curentului electric, folosit la iluminat sau pentru semnalizări. lampă cu gaz. lampă electrică. ♢ lampă de radio tub electronic. lampă de sudat (sau de lipit) lampă cu benzină, folosită la sudarea pieselor metalice. [G.-D. lămpii] /<germ. Lampe, fr. lampe

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



LÁMPĂ s.f. 1. Aparat fix sau portativ care produce lumină. ♢ Lampă de radio = tub electronic. 2. Aparat portativ folosit ca sursă de căldură pentru anumite operaţii. [pl. lămpi, (rar) lampe. / cf. germ. Lampe, fr. lampe, it. lampa < gr., lat. lampas].

Trimis de LauraGellner, 02.10.2006. Sursa: DN



LÁMPĂ s. f. 1. aparat fix sau portativ care produce lumină. o lampă de radio = tub electronic; lampă fulger = blitz. 2. aparat portativ folosit ca sursă de căldură pentru anumite operaţii. (< fr. lampe, germ. Lampe, rus. lampa)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN



lámpă (lắmpi), s.f. – 1. Obiect, aparat care produce lumină. – 2. Lanternă, felinar. – 3. Tub de radio. – 4. (arg.) Ochi. – var. (pop.) lambă. Mr. lampă, lambă, megl. lambă. it. lampa, intrat pe căi diferite: germ. Lampe, fr. lampe, mag. lámpa, rus. lampa, ngr. λάμπα, tc., bg. lamba. – Der. lampagiu, s.m.; lampist, s.m. (fanaragiu); lampadă, s.f. (torţă, făclie), din lat. lampas (sec. XVIII), împrumut cult; lampadar, s.n. (candelabru), din fr. lampadaire; lămpaş, , s.n. (lampă [de petrol]), din mag. lámpás; lampion, s.n. (felinar), din fr. lampion.

Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER