- labilitate
- LABILITÁTE s.f. (livr.) Însuşirea de a fi labil. ♦ (fiz.) Însuşirea unui sistem mecanic de a se afla în echilibru instabil. ♦ (biol.) Însuşirea materiei vii de a-şi modifica starea de funcţie de diverşi factori. – Din fr. labilité. cf. germ. L a b i l i t ä t.Trimis de LauraGellner, 16.05.2004. Sursa: DEX '98LABILITÁTE s. 1. (fiz.) instabilitate. (labilitate a unui fenomen.) 2. (fiziol.) mobilitate funcţională.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: SinonimeLABILITÁTE s. v. inconsecventă, inconstanţă, instabilitate, neconsecvenţă, necon-stanţă, nestabilitate, nestatornicie.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimelabilitáte s. f., g.-d. art. labilităţiiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficLABILITÁTE f. 1) Caracter labil. 2) Însuşire a materiei vii de a-şi modifica starea în funcţie de anumiţi factori. /<fr. labilitéTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXLABILITÁTE s.f. Atitudine labilă, comportare schimbătoare, nestatornică. ♦ Însuşirea de a fi labil; instabilitate. [cf. fr. labilité].Trimis de LauraGellner, 30.09.2006. Sursa: DNLABILITÁTE s. f. 1. atitudine labilă, comportare schimbătoare, nestatornică. 2. (fig.) însuşirea de a fi labil; instabilitate. 3. (biol.) însuşire a materiei vii de a-şi modifica starea în funcţie de mai mulţi factori. (< fr. labilité)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.