jujeu

jujeu: JUJÉU, jujeie, s.n. Jug mic, triunghiular, pus la gâtul porcilor şi al altor animale spre a le împiedica să treacă prin garduri şi să intre în locurile cultivate; jug (2). ♦ Bucată de lemn atârnată la gâtul câinilor, spre a-i împiedica să alerge după vânat sau să treacă prin anumite locuri. [var.: jujău s.n.] – Din scr. žežej.

Trimis de cata, 14.03.2002. Sursa: DEX '98

JUJÉU s. v. jug.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

jujéu s. n., art. jujéul; pl. jujéie

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

jujéu (jujéie), s.n. – 1. Bucată de lemn atîrnată la gîtul cîinilor pentru a-i împiedica să alerge după vînat. – 2. Carcasă prevăzută cu o funie răsucită, unde se leagă şi se bat cîinii, în prima zi de luni a postului. – var. jijeu, jugău. sl. žĕželĭ "zgardă" (Cihac, II, 161; Tiktin; DAR). Ultima var. indică o încrucişare cu jug.

Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

jujéu — s. n., art. jujéul; pl. jujéie … Romanian orthography
jug — JUG, juguri, s.n. 1. Dispozitiv de lemn care se pune pe grumazul animalelor cornute care trag la car, la plug etc. sau, în unele ţări, se fixează de coarnele lor. ♢ expr. A trage la jug = a) a trage carul, căruţa, plugul etc.; b) fig. (despre… … Dicționar Român
cerbice — CERBÍCE s.f. 1. Ceafă, grumaz. ♢ expr. A fi tare de cerbice = a fi dârz, neînduplecat. 2. fig. Mândrie; împotrivire. – lat. cervix, icia. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98 CERBÍCE s. (tehn.) (pop.) drug. (cerbice la jujeu.) Tr … Dicționar Român
hădărău — HĂDĂRĂU, hădăraie, s.n. Hădărag (2). – Din magh. hadaró. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HĂDĂRĂU s. v. jug, jujeu. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime hădărău (piesă de moară) s. n., art. hădărăul; … Dicționar Român
jugău — jugắu s.n. (reg.) v. jujéu. Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR … Dicționar Român
jujău — s.n. v. jujeu. Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias