- jintuire
- JINTUÍRE, jintuiri, s.f. Acţiunea de a jintui; jintuială, jintuit1. – v. jintui.Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX '98JINTUÍRE s. jintuială, jintuit. (jintuire a caşului.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimejintuíre s. f., g.-d. art. jintuírii; pl. jintuíriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficjintuíre, s.f. (pop.) 1. stoarcerea caşului de zer prin frământare. 2. amestecarea unui lichid prin clătinarea vasului în care e pus. 3. (fig.) bătaie. 4. (fig.) stoarcerea unui om de avere de către cineva.Trimis de blaurb, 26.06.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.