izbânditor

izbânditor: IZBÂNDITÓR, -OÁRE, izbânditori, -oare, adj. (Rar) Care izbândeşte; biruitor, învingător. – Izbândi + suf. -tor.

Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX '98

IZBÂNDITÓR adj., s. v. victorios.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

izbânditór adj. m., pl. izbânditóri; f. sg. şi pl. izbânditoáre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

IZBÂNDIT//ÓR izbânditoroáre (izbânditoróri, izbânditoroáre) şi substantival Care a obţinut o izbândă; care izbândeşte. /a izbândi + suf. izbânditortor

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

victorios — VICTORIÓS, OÁSĂ, victorioşi, oase, adj. Care a obţinut o victorie; învingător, biruitor, triumfător; câştigător. ♦ Care exprimă mândria succesului obţinut. Aer victorios. [pr.: ri os] – Din lat. victoriosus, fr. victorieux. Trimis de oprocopiuc,… … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias