- izbelişte
- IZBÉLIŞTE s.f. (pop.; în expr.) (A lăsa) de izbelişte = (a lăsa) la voia întâmplării, părăsit de toţi, fără supraveghere. – Izbi + suf. -elişte.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98izbélişte s. f., g.-d. art. izbéliştiiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficIZBÉLIŞT//E f. pop. : De izbelişte a) lăsat la voia întâmplării; părăsit de toţi; b) fără sprijin; de pripas. În izbelişteea vântului (sau primejdiilor) într-un loc bătut de vânturi (sau expus primejdiilor). /v. a izbiTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.