- iuţar
- iuţár s. m., pl. iuţáriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficIUŢÁR iuţari m. Ciupercă comestibilă cu pălăria albă-gălbuie şi cu carnea albă, iute la gust; burete-iute. /v. a iuţiTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.