- iutac
- iutác adj. m. (reg.) 1. iute, arzuliu. 2. impetuos, năvalnic, tumultuos.Trimis de blaurb, 02.06.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
iute — IÚTE, iuţi, adj. 1. Care acţionează sau reacţionează repede; expeditiv, prompt; care se produce repede, prompt. Om iute. Replică iute. ♦ Care fuge, aleargă, înaintează repede, rapid. Cal iute. Mers iute. ♦ (Adverbial) În grabă, repede, imediat,… … Dicționar Român