- irează
- ireáză s.f. (reg.) 1. stârpitură, fiinţă anormală. 2. om de nimic, secătură, aducător de rele, pramatie.Trimis de blaurb, 01.06.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
irează
Look at other dictionaries:
eres — ERÉS, eresuri, s.n. Credinţă în forţe miraculoase, supranaturale; concepţie falsă (transformată în deprindere); prejudecată, superstiţie, eroare. ♦ fig. Ceea ce se abate de la concepţiile comune (ale unei societăţi); p. ext. rătăcire, păcat. –… … Dicționar Român
