iradiaţie

IRADIÁŢIE, iradiaţii, s.f. Emisiune de raze de lumină, de căldură etc. de către un corp; p. ext. fascicul de raze luminoase sau calorice emise de o sursă. [pr.: -di-a-. – var.: iradiaţiúne s.f.] – Din fr. irradiation, lat. irradiatio.

Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



IRADIÁŢIE s. (fiz.) iradiere.

Trimis de siveco, 11.08.2006. Sursa: Sinonime



iradiáţie s. f., art. iradiáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. iradiáţiei; pl. iradiáţii, art. iradiáţiile (sil. -ţi-i-)

Trimis de siveco, 11.08.2006. Sursa: Dicţionar ortografic



IRADIÁŢI//E iradiaţiei f. Răspândire radială a razelor (de lumină, de căldură) emise de o sursă. [G.-D. iradiaţiei; Sil. -di-a-ţi-e] /<fr. irradiation, lat. irradiatio, iradiaţieonis

Trimis de siveco, 11.08.2006. Sursa: NODEX



IRADIÁŢIE s.f. Emisiune de radiaţii (luminoase, calorice sau corpusculare); iradiere; (p. ext.) fascicul de raze emise de o sursă. [pron. -di-a-, gen. -iei, var. iradiaţiune s.f. / cf. fr. irradiation].

Trimis de LauraGellner, 12.08.2006. Sursa: DN



IRADIÁŢIE s. f. emisiune de radiaţii (luminoase, calorice sau corpusculare); iradiere; fascicul de raze emise de o sursă. (< fr. irradiation, lat. irradiato)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN