- insurecţie
- INSURÉCŢIE, insurecţii, s.f. Formă de luptă deschisă, organizată şi armată dusă împotriva unui regim, a unei autorităţi sau pentru îndepărtarea unor armate ocupante. – Din fr. insurrection, lat. insurrectio.Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX '98insurécţie s. f. (sil. -ţi-e), art. insurécţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. insurécţiei; pl. insurécţii, art. insurécţiile (sil. -ţi-i-)Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficINSURÉCŢI//E insurecţiei f. Formă de luptă armată organizată, având ca scop răsturnarea unui regim politic sau izgonirea unei armate ocupante. [G.-D. insurecţiei] /<fr. insurrection, lat. insurrectio, insurecţieonisTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXINSURÉCŢIE s.f. Formă de luptă armată, organizată, a forţelor patriotice, revoluţionare, având ca scop înlăturarea unui regim politic sau izgonirea de pe teritoriul naţional a unei armate ocupante. [gen. -iei. / cf. fr. insurrection].Trimis de LauraGellner, 04.08.2006. Sursa: DNINSURÉCŢIE s. f. formă de luptă armată organizată, de obicei a forţelor sociale progresiste, patriotice, revoluţionare, cu participarea maselor populare sau a unei părţi a lor, împotriva unui regim politic reacţionar, sau pentru izgonirea de pe teritoriul naţional a unei armate ocupante; insurgenţă. (< fr. insurrection, lat. insurrectio)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.