- incurge
- incúrge vb. III (reg., înv.) 1. a intra cu impetuozitate, cu violenţă în ceva; a năvăli, a invada. 2. (despre bani şi acte) a intra (la o instituţie).Trimis de blaurb, 31.05.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
incurge
Look at other dictionaries:
curge — CÚRGE, pers. 3 cúrge, vb. III. intranz. I. 1. (Despre ape) A se mişca necontenit în direcţia pantei. ♢ expr. A curge gârlă = a veni din belşug. Va curge multă apă pe gârlă (sau pe Dunăre) = va trece mult timp. Dacă (sau de) nu curge, pică = chiar … Dicționar Român
