incriminaţie

incriminaţie
INCRIMINÁŢIE, incriminaţii, s.f. (înv.) Incriminare. [var.: incriminaţiúne s.f.] – Din fr. incrimination.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

INCRIMINÁŢIE s. v. acuzare, acuzaţie, învi-novăţire, învinuire.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

incrimináţie s. f. (sil. -ţi-e), art. incrimináţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. incrimináţiei; pl. incrimináţii, art. incrimináţiile (sil. -ţi-i-)
Trimis de siveco, 28.07.2006. Sursa: Dicţionar ortografic

INCRIMINÁŢIE s.f. Incriminare. [gen. -iei, var. incriminaţiune s.f. / cf. fr. incrimination, lat.bis. incriminatio].
Trimis de LauraGellner, 28.07.2006. Sursa: DN

INCRIMINÁŢIE s. f. incriminare. (< fr. incrimination, lat. incriminatio)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • acuzaţie — ACUZÁŢIE, acuzaţii, s.f. Acuzare, învinuire, învinovăţire. – Din fr. accusation, lat. accusatio. Trimis de ana zecheru, 06.08.2002. Sursa: DEX 98  ACUZÁŢIE s. 1. acuzare, învinovăţire, învinuire, (livr.) acuză, culpabilizare, incriminare,… …   Dicționar Român

  • incriminare — INCRIMINÁRE, incriminări, s.f. Acţiunea de a incrimina şi rezultatul ei; p. gener. învinuire. învinovăţire, acuzaţie, incriminaţie. [var.: încrimináre s.f.] – v. incrimina. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  INCRIMINÁRE s. v. acuzare …   Dicționar Român

  • incriminaţiune — INCRIMINAŢIÚNE s.f. v. incriminaţie. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  INCRIMINAŢIÚNE s.f. v. incriminaţie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”