act — ACT, acte, s.n. 1. Document eliberat, emis etc. de o autoritate prin care se arată un fapt, o obligaţie, identitatea cuiva etc. ♢ Act de acuzare = concluzie scrisă întocmită de organele judiciare spre a dovedi vinovăţia cuiva. 2. Manifestare a… … Dicționar Român
acţiune — ACŢIÚNE, acţiuni, s.f. I. 1. Desfăşurare a unei activităţi; faptă întreprinsă (pentru atingerea unui scop). ♢ Om de acţiune = om întreprinzător, energic, care acţionează repede. ♢ expr. A pune în acţiune = a pune în mişcare. A trece la acţiune =… … Dicționar Român
inactivitate — INACTIVITÁTE s.f. Lipsă de activitate; pasivitate. – Din fr. inactivité. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98 Inactivitate ≠ activitate Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime INACTIVITÁTE s. 1. inacţiune, inerţie, neactivitate … Dicționar Român
neactivitate — NEACTIVITÁTE s. inactivitate, inacţiune, inerţie, pasivitate, (rar) pasivism, şedere, (pop.) nemişcare, (reg.) zăcăşeală, (înv.) neacţiune, nelucrare. (neactivitate îl exasperează.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
neacţiune — NEACŢIÚNE s. v. inactivitate, inacţiune, inerţie, neactivitate, pasivitate. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
nelucrare — NELUCRÁRE s.f. (înv.) Inactivitate. – Ne + lucrare. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 NELUCRÁRE s. v. inactivitate, inacţiune, inerţie, neactivitate, pasivitate. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime nelucráre s. f.… … Dicționar Român
nemişcare — NEMIŞCÁRE s.f. Stare a ceea ce nu se mişcă; imobilitate, neclintire; absenţă a oricărei mişcări; linişte. ♦ Lipsă de acţiune, de activitate; inactivitate; pasivitate, inerţie. – Ne + mişcare. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
pasivism — PASIVÍSM s.n. (Rar) Atitudine a omului pasiv (I 1); tendinţă spre pasivitate. – Pasiv + suf. ism. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PASIVÍSM s. v. apatie, delăsare, inacti vitate, inacţiune, indiferenţă, indolen ţă, inerţie,… … Dicționar Român
zăcăşeală — ZĂCĂŞEÁLĂ, zăcaşeli, s.f. (reg.) 1. Răutate, ură, invidie, dorinţă de răzbunare, zăcăşie. 2. Lâncezeală, boală; inerţie, nepăsare. – Zăcaş + suf. eală. Trimis de spall, 16.03.2002. Sursa: DEX 98 ZĂCĂŞEÁLĂ s. v. ciudă, gelozie, inactivitate,… … Dicționar Român
şedere — ŞEDÉRE, şederi, s.f. 1. Faptul de a şedea. ♦ Lipsă de activitate; lenevie, inactivitate. 2. Popas făcut într un loc pentru a petrece un anumit timp; timp petrecut într un loc. 3. (înv.) Domiciliu, locuinţă. – v. şedea. Trimis de LauraGellner,… … Dicționar Român