iluzionare

ILUZIONÁRE, iluzionări, s.f. (Rar) Acţiunea de a (se) iluziona. ♦ fig. Închipuire, visare. [pr.: -zi-o-] – v. iluziona.

Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



ILUZIONÁRE s. v. ademenire, amăgire, înşe-lare, înşelăciune, înşelătorie, momire, păcăleală, păcălire, păcălit, prostire, prostit, trişare.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



iluzionáre s. f. (sil. -zi-o-), g.-d. art. iluzionării; pl. iluzionări

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



ILUZIONÁRE s.f. (Rar) Acţiunea de a (se) iluziona; (fig.) închipuire, visare. [< iluziona].

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN