iezuitism

iezuitism: IEZUITÍSM s.n. Concepţie morală, religioasă şi politică a iezuiţilor. ♦ fig. Lipsă de principii morale în alegerea mijloacelor pentru atingerea scopurilor; ipocrizie, perfidie. [pr.: -zu-i-] – Din fr. jésuitisme.

Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

IEZUITÍSM s. v. duplicitate, falsitate, făţăr-nicie, ipocrizie, minciună, perfidie, prefăcătorie, viclenie, vicleşug.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

iezuitísm s. n. (sil. ie-zu-i-)

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

IEZUITÍSM n. 1) Concepţie (morală, religioasă şi politică) a iezuiţilor. 2) fig. Lipsă de sinceritate; comportare de om iezuit; ipocrizie; făţărnicie; prefăcătorie. /<fr. jésuitisme

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

IEZUITÍSM s.n. Concepţia morală şi politică a iezuiţilor. ♦ (fig.) Lipsă de scrupule în acţiune, în activitate; ipocrizie, făţărnicie. [< fr. jésuitisme].

Trimis de LauraGellner, 23.07.2006. Sursa: DN

IEZUITÍSM s. n. 1. concepţia morală şi politică a iezuiţilor. 2. (fig.) lipsă de scrupule în acţiune, în activitate; ipocrizie, perfidie. (< fr. jésuitisme)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Игры ⚽ Нужен реферат?

iezuitísm — s. n. (sil. ie zu i ) … Romanian orthography
iezuit — IEZUÍT, Ă, iezuiţi, te, s.m. (şi adj.) Membru al unui ordin de călugări catolici, întemeiat în 1534 de călugărul spaniol Ignaţiu de Loyola pentru combaterea Reformei şi întărirea puterii papale. ♦ Epitet dat unui om ipocrit, intrigant, viclean,… … Dicționar Român
iezuitic — IEZUÍTIC, Ă, iezuitici, ce, adj. Care aparţine iezuiţilor sau iezuitismului, privitor la iezuiţi sau la iezuitism. ♦ fig. Ipocrit, viclean, perfid. – Din fr. jésuitique. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 IEZUÍTIC adj. v. duplicitar,… … Dicționar Român
ipocrizie — IPOCRIZÍE, ipocrizii, s.f. Atitudinea celui ipocrit; prefăcătorie, făţărnicie, falsitate. – Din fr. hypocrisie. Trimis de gall, 17.11.2008. Sursa: DEX 98 IPOCRIZÍE s. duplicitate, falsitate, făţărnicie, minciună, perfidie, prefăcătorie,… … Dicționar Român
jansenism — JANSENÍSM s.n. Curent social religios apărut în Olanda şi în Franţa la mijlocul sec. XVII, care exprima opoziţia unei părţi a burgheziei faţă de iezuitism, preluând concepţia despre predestinare şi propovăduind o morală austeră. – Din fr.… … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias