Dicționar Român. 2013.
iernatic — IERNÁTIC, Ă, iernatici, ce, adj., s.n. 1. adj. (Ca) de iarnă, caracteristic iernii. 2. s.n. (pop.) Iernat. ♦ (concr.) Adăpost pentru oi în timpul iernii. 3. s.n. (pop.) Hrană, nutreţ pentru animale în timpul iernii. 4. s.n. Loc de adăpost pe … Dicționar Român
iarnă — IÁRNĂ, ierni, s.f. 1. Anotimpul cel mai friguros, care urmează după toamnă şi precedă primăvara, cuprins între solstiţiul de la 22 decembrie şi echinocţiul de la 21 martie. ♢ loc. adj. De iarnă = necesar în timpul iernii; care se face iarna. ♢… … Dicționar Român
iernare — IERNÁRE s. v. iernat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
iernător — IERNĂTÓR, iernătoare, s.n. Bazin străbătut la fund de un curent permanent de apă, în care se pun toamna peştii scoşi din heleşteie. – Ierna + suf. ător. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 iernătór s. n. (sil. ie ), pl. iernătoáre Trimis… … Dicționar Român
ridica — RIDICÁ, ridíc, vb. I. I. tranz. 1. A lua de jos şi a duce în sus (susţinând cu forţa braţelor, cu spatele etc.); a sălta. ♢ expr. A ridica mănuşa = a primi o provocare. A ridica paharul (sau cupa, rar, un toast) = a închina în cinstea cuiva. ♦ A… … Dicționar Român
vărat — VĂRÁT s.n. 1. Faptul de a văra. 2. Taxă care se plătea în trecut pentru păşunatul vitelor pe locul cuiva în timpul verii; văratic (II 2) – v. văra. Trimis de bogdanrsb, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Vărat ≠ iernat Trimis de siveco, 03.08.2004.… … Dicționar Român
