iernător

iernător
IERNĂTÓR, iernătoare, s.n. Bazin străbătut la fund de un curent permanent de apă, în care se pun toamna peştii scoşi din heleşteie. – Ierna + suf. -ător.
Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

iernătór s. n. (sil. ie-), pl. iernătoáre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

IERNĂT//ÓR iernătoroáre n. Bazin special în care se ţin pe timp de iarnă peştii scoşi din heleşteie. / a ierna + suf. iernătortor
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • iarnă — IÁRNĂ, ierni, s.f. 1. Anotimpul cel mai friguros, care urmează după toamnă şi precedă primăvara, cuprins între solstiţiul de la 22 decembrie şi echinocţiul de la 21 martie. ♢ loc. adj. De iarnă = necesar în timpul iernii; care se face iarna. ♢… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”