ierbărie

ierbărie
IERBĂRÍE, ierbării, s.f. 1. (Cu sens colectiv) Plante ierboase (crescute spontan); bălării, buruieni. 2. (înv.) Provizie de praf de puşcă; depozit, magazie în care se păstra praful de puşcă. – Iarbă + suf. -ărie.
Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ierbăríe s. f. (sil. ie-), art. ierbăría, g.-d. art. ierbăríei; pl. ierbăríi, art. ierbăríile
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

IERBĂRÍ//E ierbăriei f. 1) Loc necultivat, acoperit cu iarbă şi buruieni; bălărie. 2) Plante erbacee de tot felul. /iarbă + suf. ierbărieărie
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • iarbă — IÁRBĂ, (2) ierburi, s.f. 1. Nume generic dat plantelor erbacee, anuale sau perene, cu părţile aeriene verzi, subţiri şi mlădioase, folosite pentru hrana animalelor. ♢ expr. Paşte, murgule, iarbă verde = va trebui să aştepţi mult până ţi se va… …   Dicționar Român

  • bunceag — BUNCEÁG, bunceaguri, s.n. (reg.) 1. Îngrămădire de trunchiuri căzute, crengi uscate şi ierbărie. 2. Covor de muşchi. – cf. scr. b u č a k. Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX 98  BUNCEÁG s. v. piedicuţă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa …   Dicționar Român

  • bălărie — BĂLĂRÍE, bălării, s.f. 1. Buruiană care creşte pe locuri necultivate. 2. Loc năpădit de buruieni. – et. nec. Trimis de paula, 23.05.2002. Sursa: DEX 98  BĂLĂRÍE s. 1. v. buruiană. 2. ogor, pârloagă. (Locul plin de buruieni se numeşte bălărie.)… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”